MINISTERUL, EDUCATIEI, CERCETARII SI
INOVARII
GRUPUL
SCOLAR DE ARTE SI MESERII BARLAD
PROIECT
PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE
PROFESIONALA NIVELUL-II.
DOMENIUL: INDUSTRIA
TEXTILA SI PIELARIE
CALIFICAREA: CONFECTIONER
PRODUSE TEXTILE
INDRUMATOR
CANDIDAT
ING.Curelaru
Mihaela Cordun Cristina
Clasa a-XI-a .A
2009-1010
TEMA
PROIECTULUI
TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE
A GULERULUI
CUPRINS
Capitolul
II. Fisa tehnica a detaliului
Capitolul
III. Fisa tehnica pe operatii de prelucrare
Capitolul
IV. Fisa tehnologica ale utilajelor folosite la prelucrarea detaliului
Capitolul
V. Bibliografie
Capitolul
VI. Anexe
1.
Memoriu
Justificativ
Productia de confectie este structurata atat pentru
confectionarea imbracamintei cu confectionarea sporita cat si pentru realizarea
imbracamintei necesara petrecerii timpului liber. Acesta din urma cu valente
estetice, superioare puternic ancorata in ultimele tendinte ale modei:
Prima categorie este reprezentata de produsele de
imbracaminte de serie mare sau unicate.
Destinate gusturilor si preferintelor nuantate ale
purtatorilor.
Deciziile personale ale fiecarui purtator constituie
obiceiul unui studiu.
Unele analize realizate pana in present au aratat ca
orice produs de imbracaminte presupune cel putin cateva din elementele ce
urmeaza (intr-o prezentare extreme de
succinta).
Functionalitate:- corespunzatoare climei;
- tipului de imbracaminte;
- potentialului purtator;
Moda: -schimbari esentiale-din
motive economice;
- sub motive economice;
- pentru placere si stimulare;
- adegvate transformarii stilului de viata;
Infrumutesare: Produse de imbracaminte care avantajeaza purtatorul:
- prin culoare;
- prin material;
- prin model;
- utilizarea tehnicilor de ,,camuflare”
- pentru batrani.
2.
Gulerul
Confectionarea
gulerilor
Clasificarea gulerilor
Gulerul este un detaliu principal care se monteaza la
terminatia superioara a produselor.
Unele obiecte vestimentale se confectioneaza fara
guler in locul acestora fiind efectuat un decolteu.
Ca urmare produsele de imbracaminte pot fi prevazute
cu decolteu sau cu guler.
In functie de destinatie gulerile pot fi:
-
gulere pentru
lenjerie destinate camasilor pentru barbate si femei si gulere pentru pijamale;
-
gulere pentru
imbracaminte subtire aplicate la rochii si bluze pentru femei la bluze si
sacouri subtiri pentru barbate;
-
gulere pentru
imbracaminte exterioara destinata imbracamintei pentru barbati, femei si copii.
In functie de forma pe care o au poate fi:
a) gulerul classic aplicate la imbracamintea exterioara
prevazute cu refere in fata.
Se aplica la produse ca:
-
sacouri,
pardesiuri si paltoane pentru barbate cat si la taioare si jachete pentru
femei.
b) gulerul inchis: se confectioneaza cu colt sau rotund.
Acest guler se aplica la bluze,rochii,pardesiuri, paltoane si jachete pentru
femei precum si la vestoane si uniforme pentru institutii.
c) gulerul sal: are forma prelungita peste revere si
prelungit in partile laterale sau cu colturi, acest guler se aplica la produse
cum ar fi: jachete,pardesiuri si paltoane pentru femei precum si la paltoane,
halite de casa si scurte pentru barbati.
3.
Gulerul sal se prelucreaza odata cu montarea la produs
fiind extins pe revere sip e dosul de guler:
d) gulerul montat este format in prelungirea spatelui si a
pieptilor la partea inferioara.Acest guler poate fi confectionat in model ingust de 3-4 cm sau model latit
care se resfrange in inferior.Acest guler se aplica la jachete ,pardesiuri si
paltoane pentru femei sau la unele bluze pentru barbati.
-
gulerul esarfa
este confectionat la piepti produsului sub forma unei esarfe care se infasoara
in jurul gatului.
Gulerul pentru camasa barbateasca poate fi classic sau
model sport.
Gulerul classic in functie de tehnologia
confectionarii se compune din pelerine si bentita care la randul lor cuprind
straturile ce formeaza fata, dosul si intaritura.
Confectionarea gulerului cu bentita cuprinde
urmatoarele operatii:
-
coaserea celor
trei detalii ale pelerinei la o distanta de 0,3 pana la 0,6 cm;
-
intoarcerea
gulerului pe fata si calcarea;
-
coaserea marginii
pelerinei;
-
introducerea
pelerinei in stei.
4.
Bibliografie
1.
Budulan, R., Macovei A. – Bazele tehnologiei tricoturilor – Îndrumar de laborator,
Rotaprint Iaşi,
1991;
2. Budulan R. – Bazele Tehnologiei Tricoturilor, Editura Bit,Iaşi 1997;
3. Brad, R. – Structura şi proiectarea tricoturilor –Note de curs;
4. Brătilescu, C. – Bazele tehnologiei confecţiilor din piele şi înlocuitori – Note de curs;
5. Brătilescu, C. – Proiectarea încălţămintei – Note de curs;
6. Coman, D. – Fibre textile – Note de curs;
7. D.Coman, V.Blaşcu, N.Vrînceanu, Testarea fibrelor textile, Editura Alma Mater,Sibiu ,
2007;
8. Curteza, A., Confortul la purtarea îmbrăcămintei, ed. Junimea,Iaşi , Iaşi ,
1998;
9. Comandar, C. – Structura şi proiectarea tricoturilor – tricoturi din bătătură, Editura CERMI,Iaşi ,
1991;
2. Budulan R. – Bazele Tehnologiei Tricoturilor, Editura Bit,
3. Brad, R. – Structura şi proiectarea tricoturilor –Note de curs;
4. Brătilescu, C. – Bazele tehnologiei confecţiilor din piele şi înlocuitori – Note de curs;
5. Brătilescu, C. – Proiectarea încălţămintei – Note de curs;
6. Coman, D. – Fibre textile – Note de curs;
7. D.Coman, V.Blaşcu, N.Vrînceanu, Testarea fibrelor textile, Editura Alma Mater,
8. Curteza, A., Confortul la purtarea îmbrăcămintei, ed. Junimea,
9. Comandar, C. – Structura şi proiectarea tricoturilor – tricoturi din bătătură, Editura CERMI,
5.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu