Sublerul

Ministrul Educatiei, Cercetarii Tineretului si                    Sportului

         Colegiul Tehnic ,,Marcel Guguianu” Zorleni

PROIECT DE CERTIFICARE  A COMPETENTELOR PROFESIONALE

            

             Specializarea, Tehnician Proiectant CAD

Indrumator                                               Candidat

Prof. Filiuta Gina                           Vrabie Marius Florin

                                                                    cls XII-D  

                                           2012

Tema proiectului

Instrumente de masurat lungimi.Sublerul

Cuprins

Argument.......................................................................................4.

Capitolul.I.Mijloace pentru masurarea lungimilor

I.1.Masuri terminale pentru lungimi..............................................5.

I.1.1.Lamele plan-paralele.............................................................6.

I.1.2.Calele plan-paralele...............................................................6.

I.1.3.Calibrele................................................................................7.

I.1.4.Lerele (spionii)......................................................................8.

I.1.5.Sferele...................................................................................8.

Capitolul.II.Masuri de lungime cu repere

II.1.Riglele.....................................................................................9.

II.2.Ruletele.................................................................................10.

II.3.Panglicile de masurare..........................................................10.

Capitolul.III.Instrumente cu rigla si cursor pentru masurarea lungimilor

III.1.Clupele.................................................................................11.

III.2.Zoometrele...........................................................................12.

IV.Sublerul...................................................................................12.

IV.1.Utilizarea sublerului.............................................................13.

IV.2Din punctul de vedere al destinatiei......................................15.

V.Micrometrul..............................................................................17.

Capitolul.V.Norme de tehnica securitatii si igiena a muncii........21.

Anexe............................................................................................23.

Bibliografie...................................................................................28.

Argument

           In general la strung, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul. In acelasi scop foloseste, din ce in ce mai rar, compasul. Cu sublerul precizia de masurare poate ajunge pana la 0,02 mm iar cu micrometrul pana la 0,01mm.
           Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul. Atât rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului.
           Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica decât distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducându-se ciocurile unul lânga celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.
           Cu sublerul de adâncime se masoara distantele dintre pragurile axelor, precum si adâncimea gaurilor. El se compune din rigla gradata, cursor, vernier, si surubul de fixare. Cursorul este construit cu doua talpi de sprijin. Rigla si vernierul sublerului de adâncime sunt gradate la fel ca rigla si vernierul sublerelor obisnuite când capatul riglei este la acelasi nivel cu suprafata talpilor de sprijin, vernierul indica cota 0 (zero). Masurarea adâncimii unei gauri precum si masurarea lungimii unui prag se fac cu ajutorul sublerului de adâncime. Se tin apasate talpile pe suprafata de sprijin astfel încât cursorul sa nu miste. Se deplaseaza rigla de pana la fundul gaurii. Se fixeaza rigla in acea cu surubul dupa care se face citirea cotei masurate.
           La strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de masurare a micrometrelor obisnuite este de +- 0,01 mm.

Capitolul.I.Mijloace pentru masurarea lungimilor

I.1.Masuri terminale pentru lungimi

 

  Masurile terminale pentru lungimi sunt masuri ale caror valori reprezinta distanta dintre suprafetele terminale perpendiculare pe axa de masurare. Aceste suprafete se numesc suprafete de masurare.

  Grupa masurilor terminale cuprinde:

·       lame plan-paralele;

·       cale plan-paralele;

·       calibre;

·       lere pentru grosimi;

·       sfere.

I.1.1.Lamele plan-paralele

   Sunt lame confectionate din sticla optica, folosite pentru verificarea planitatii suprafetelor prelucrate prin lepuire ( cale plan-paralele,calibre); au forma cilindrica,iar cele doua baze sunt perfect plane si paralele.Sunt pastrate in truse,iar pentru verificare se pot folosi una sau mai multe lame plan-paralele.

I.1.2.Calele plan-paralele

   Sunt folosite atat pentru conservarea si transmiterea unitatii de masura a lungimii, cat si pentru verificarea si reglarea instrumentelor de masurare.Au forma paralelipipedica, cu doua suprafete de masurare,plane si paralele,cu finisare foarte buna.Se confectioneaza din otel,carburi metalice ce contin wolfram sau materiale ceramice,cu coeficient de dilatare termica liniara mica la temperaturi cuprinse intre 10 si 30ºC.si cu duritate de 65 HRC.Suprafetele de masurare au o rugozitate de 0,012mm.Materialul nu este magnetic.

   Principalele abateri ale calelor plan-paralele sunt prezentate in figura 3,2.

                                   a)                      b)                        c)

Fig.3,2.Abaterile calelor plan-paralele

·       a.abaterea lungimii mediane;

·       b.abaterea de la paralelism;

·       c.abaterea de la perpendicularitate .

    Lungimile nominale ale calelor plan-paralele sunt termeni ai unor progresii aritmetice si sunt standardizate si precizate in tabele.

   Calele plan-paralele sunt prezentate in truse,unde o lungime nominala este cuprinsa o singura data.

   Pentru masurare,se foloseste o cala sau constructii de cale,numite ,,blocuri de cale” formate prin aderare,constand in apasarea usoara a calelor una peste cealalta,combinata cu o miscare de translatie.

   La utilizarea calelor plan-paralele,trebuie sa se tina seama de urmatoarele indicatii:

·       inainte de a fi utilizate,calele se sterg cu o carpa moale;

·       calele se verifica periodic;

·       inainte de utilizare,se tin in aceeasi incapere cu piesa de masurat,pentru aducere la aceeasi temperatura;

·       dupa utilizare,se curata,se sterg,se ung si se reintroduc in trusa;

·       se evita utilizarea calelor plan-paralele in incaperi cu umiditate mare cu aburi sau supraincalzite.

I.1.3.Calibrele

  Sunt masuri terminale, folosite la controlul dimensiunilor, al formelor şi al poziţiei relative a pieselor.

 Ele sunt  mijloace de verificare, deoarece nu măsoară efectiv dimensiunile, ci verifică dacă acestea corespund sau nu prescripţiilor din desenul de execuţie.

Calibrele folosesc la verificarea valorilor extreme admisibile.

I.1.4.Lerele (spionii)

                                                              

   Sunt măsuri terminale cu valoare unică, în formă de lamelă metalică flexibilă şi se utilizează la verificarea interstiţiului dintre două suprafeţe prelucrate, la reglarea şi apoi la verificarea reglajului unor mecanisme, la determinarea jocului apărut ca

urmare a uzurii mecanismului.                           

I.1.5.Sferele

   Sunt bile calibrate de diametre diferite, utilizate la controlul conicităţilor interioare. Ele sunt păstrate în truse.

Capitolul.II.Masuri de lungime cu repere

   Sunt măsuri ale căror valori sunt reprezentate de distanţa dintre două repere, trasate perpendicular pe axa de măsurare (rigle cu valori unice şi rigle cu valori multiple).

Metrul etalon – prototip internaţional:  este o bară executată dintr-un aliaj cu 90%Pt şi 10% Ir, cu secţiunea în formă de “k”, înscrisă într-un pătrat cu latura de 20 mm. La capete are trasate câte trei repere, astfel încât distanţa dintre reperele centrale este de 1 m, la temperatura de 200C.

Metrul etalon – prototip naţional:  este o riglă confecţionată din acelaşi aliaj ca şi prototipul internaţional, având în plus un reper trasat la 0,5 m; are simbolul 6c şi este păstrat la Institutul Naţional de Metrologie Bucureşti.

II.1.Riglele

  Sunt confectionate sub forma de bara rigida,putand fi alcatuite dintr-un singur element (rigle rigide) sau din mai multe elemente ( rigle flexibile).

  Cele mai utilizate sunt:

·       Rigle metalice rigide (etalon sau de lucru), se utilizează la măsurare sau verificare şi sunt confecţionate din oţel inoxidabil (de verificare) sau oţel carbon (de lucru).

·       Rigle de contracţie, flexibile, utilizate în turnătorii; gradaţiile ţin seama de contracţia pieselor la răcire; au valoarea diviziunii mai mare cu 1; 1,5 şi 2%.

·       Metrii şi dublu-metrii, se confecţionează din lemn şi se folosesc la măsurarea ţesăturilor, fiind divizaţi în cm, cu repere 0 şi 100.

II.2.Ruletele

Măsuri de lungime cu valori multiple, sub formă de benzi, divizate în unităţi de lungime, fixate la un capăt de axul unui dispozitiv şi care le rulează în interiorul  unei carcase.

Se fabrică în variantele:

·       Rulete obişnuite folosite la măsurări curente în industrie

·       Rulete cu lest, folosite în plan vertical, pentru măsurarea stocurilor din rezervoare;

·       Rulete de buzunar, pentru măsurări curente.

II.3.Panglicile de masurare

  Sunt măsuri cu repere cu scară unilaterală, sau cu valori multiple, sub formă de bandă.

       Se fabrică în variantele:

·       Panglici topografice metalice, utilizate la măsurări topografice obişnuite;

·       Panglici din ţesături textile sau din mase plastice, utilizate în croitorie;

·       Benzi fe hârtie, utilizate la măsurări informative în industria textilă.

       Panglicile de croitorie si de cizmarie sunt confectionate sub forma de banda din panza cauciucata,prevazuta la capete cu intarituri metalice.Divizarea panglicilor de croitorie se executa pe ambele parti,in centimetri.Panglicile de cizmarie sunt divizate pe o fata in centimetri,iar pe cealalta in ,,puncte cizmaresti”(1 punct cizmaresc este egal cu 6,67mm).

Capitolul.III.Instrumente cu rigla si cursor pentru masurarea lungimilor

    Instrumentele cu rigla si cursor folosite la masurarea lungimilor sunt formate dintr-o riglă, care are un cioc sau un braţ la un capăt, şi un cursor cu braţ. Suprafeţele de măsurare se află între feţele interioare ale ciocurilor sau ale braţelor.

    Aceasta grupa de instrumente cuprinde instrumentele de masurat fara vernier (clupe,zoometre),instrumentele cu vernier (sublere) si compasurile de masurat.

III.1.Clupele

   Sunt instrumente din lemn,folosite pentru masurari exterioare,in domeniul forestier si in industria de prelucrare a lemnului.

   Clupele forestiere sunt folosite la masurarea pe teren a dimensiunilor arborilor si a trunchiurilor copacilor taiati.

   Clupele forestiere sunt divizate in centimetri si au domeniul de masurare cuprins intre 50 si 100 cm.

   Clupele de buzunar se folosesc in industria de prelucrare a lemnului,la masurarea grosimii scandurilor (pentru sortare).Ele sunt divizate in milimetri si au domeniul de masurare cuprins intre 100 si 150mm.

Fig.3.4.Clupa forestiera

III.2.Zoometrele

    Sunt instrumente utilizate la măsurarea înălţimii, lungimii şi grosimii animalelor.

Fig.3.5.Zoometru

IV.Sublerul

   Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul. Atât rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor.

            Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului.
Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica decât distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducându-se ciocurile unul lânga celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.

    Şublerul este un aparat de măsurare cu vernier, folosit pentru măsurări directe de lungime.

Vernierul este o scară gradată ajutătoare care, aşezată lângă rigla gradată a şublerului, permite citirea fracţiunilor de diviziune ale acesteia.

Şublerul este alcătuit din:

1 – riglă gradată; 2 – şurub de fixare; 3 – cursor; 4 – şurub de fixare a cursorului; 5, 8 – ciocuri solidare cu cursorul; 6, 7 – ciocuri solidare cu rigla; 9 – vernier; 10 – piuliţă; 11 – tija pentru adâncime.

IV.1.Utilizarea şublerului

Pentru măsurarea dimensiunilor exterioare se folosesc fălcile (1), ntru cele interioare fălcile (2), iar pentru adâncime tija (3).

Un exemplu de citire a indicaţiilor şublerului:

Formula şublerului: VM = NR * V1 + nr * Vd VM – valoarea dimensiunii pe care o măsurăm în mm; NR  - numărul reperului de pe riglă; V1 – valoarea diviziunii de pe scara riglei (V1= 1 mm); nr – numărul acelui reper de pe vernier care se află în prelungirea unui reper de pe scara riglei; Vd – valoarea diviziunii pe vernier (0,1; 0,05; 0,02).

   Şublerele sunt caracterizate de: limita superioară de măsurare (mm), exactitatea de măsurare, grosimea peste cele două ciocuri, lungimea ciocurilor şi greutatea lor.

   Limita superioară de măsurare, L: 150; 200; 300; 500; 800; 1500; 2000 mm.

   Din punct de vedere constructiv,sublerele pot fi cu o pereche de ciocuri,cu doua perechi de ciocuri,cu doua perechi de ciocuri si cu tija de adancime.

 

 IV.2Din punctul de vedere al destinatiei

a.   sublere de exterior si de interior (fig.3.6) folosite pentru masurarea dimensiunilor interioare si exterioare;ele pot fi prevazute si cu o tija pentru adancime.

  

    Masurarea cu suberul de interior si exterior :

    Evaluarea dimensiunii masurat se face citind numărul de milimetri de pe rigla gradatadepasit de reperul „0” de pe vernier, la care se adaug o fracţiune calculata in felulurmato: se observa a cat diviziune de pe vernier se alinieaza cu una de pe rigla si seinmulteste cu precizia de masurare a sublerului ,conform formulei:VM=NR.VI+nr.VdVM= valoarea dimensiunii pe care o măsuram ,in m;NR= numărul reperului de pe rigla depasit de reperul „0” de pe vernier;VI= valoarea diviziunii pe scara riglei (VI= 1mm);r= numărul acelui reper de pe vernier care se afla in prelungirea unui reper de pescara riglei;d= valoarea diviziunii pe vernier (0,1 ;0,05 ;0,02).

Fig.3.6.Subler de exterior si de interior

1,2-ciocuri; 3-suprafete de masurare; 4-vernier; 5-rigla;

6-surub de fixare

        b.  sublere de adancime,utilizate numai pentru masurarea adancimilor (fig.3.7)

Fig.3.7.Subler de adancime

 

La aceste sublere,rigla gradata culiseaza intr-un suport-traversa,care poarta vernierul,suprafata de sprijin fiind lama.

  Masurarea se face asezand sublerul pe suprafata frontala a gaurii care se masoara.

c.    sublere de trasaj (fig.3.8.) sunt compuse dintr-o riglă fixată pe o talpă de fontă cu baza plană, care se foloseşte la poziţionare pe masa de trasaj.

Pe riglă se deplasează cursorul cu cioc ascuţit, pentru trasaj (sau în unele variante constructive, plat, pentru măsurare).

Fig.3.8.Subler pentru trasaj

   d.     sublere pentru roti dintate (Fig.3.9),format din doua rigle perpendiculare una pe alta, fiecare având cursor şi vernier.

   Aceste şublere sunt folosite exclusiv pentru măsurarea grosimii dinţilor roţilor dinţate.

Fig.3.9.Subler pentru roti dintate

V.Micrometrul

 

      Micrometrele sunt mijloace de masurare si verificare a lungimilor, bazate constructiv pe folosirea unei asamblari cu filet care transforma rotirea unui surub micrometric intr-o deplasare liniara a tijei micrometrului.

     La strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de masurare amicrometrelor obisnuite este de +/- 0,01 mm.

       Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o nicovala fixa. La celalalt capat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior. In filetul bucsei cilindrice se însurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat al rijei. Tija este solidara cu tamburul si se însurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie sau se departeaza de nicovala. Piesa de masurat se introduce suprafetele de masurare ale micrometrului: suprafata frontala a nicovalei si cea a tijei. Pentru ca piesa sa nu fie strânsa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul se roteste prin intermediul unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet. Când cele doua suprafete de masurare au atins piesa, rozeta dispozitivului de protectie poate fi rotita oricât, ea nu mai antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice este trasata o linie, iar sub aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rând de diviziuni. Diviziunile de sub linie reprezint milimetri întregi, iar cele de deasupra jumatati de milimetri. Partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti. Când suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta,tamburul gradat este in pozitia 0 (zero), acoperind toate diviziunile bucsei cilindrice,afara de reperul o (zero) al ei, iar reperul 0 (zero) al tamburului se afla in dreptul liniei longitudinale.

     Micrometrele de filet (STAS 11672-83) au o constructe cu totul asemanatoare micrometrului obisnuit, având insa in plus doua vârfuri: unul prismatic si unul conic.Vârful prismatic se introduce in nicovala micrometrului si are profilul corespunzator profilului teoretic al spirei filetului controlat in sectiunea axiala. Vârful conic se introduce in tija surubului micrometric si are forma corespunzatoare golului filetului.Vârfurile se înlocuiesc in functie de pasul filetului controlat. Ele au cozi care se sprijina in locurile de asamblare pe bile calite, pentru a avea posibilitatea sa se roteasca in jurul axei si sa se regleze dupa unghiul de panta al filetului. In mod obişnuit, şurubul micrometric are pasul p=0,5mm iar circumferinţa tamburului fixat pe surub este impartita in 50 de diviziuni, astfel ca, unei rotaţii complete a tamburului ii corespunde o deplasare axiala a surubului de un pas (0,5mm), ceea ce înseamnă ca valoarea unei diviziuni de pe tambur este:Vd=p/Ndmm.

d= valoarea unei diviziuni pe tambur;

p= pasul surubului micrometric, in m;

Nd= numărul diviziunilor de pe  tambur.

    Micrometru de exterior obişnuit 

     Scara gradata de pe tambur este, de fapt, un vernier circular cu ajutorul careia se citesc sutimile de milimetru.

    Micrometru de exterior 

   Se compune din corpul 1 in forma de potcoava, nicovala 2 a carei suprafaţa frontala constituie una din suprafeţele de măsurare, tija şurubului micrometric 3 (partea frontalaa tijei constituie cea de a doua suprafaţa de măsurare), dispozitivul pentru fixarea tijei şurubului micrometric 4.Braţul cilindric 5 este filetat la interior, permitind insurubarea şurubului micrometric carese prelungeşte cu tija 3 . Pe braţul cilindric 5 se deosebesc doua cari gradate, si anume: scara milimetrilor, numerotata din 5 in 5mm si scara jumatatilor de mm, nenumerotata.Solidar cu şurubul micrometric este tamburul 6, gradat in sutimi de m. Pentru micsorarea uzurii suprafeţelor de măsurare, acestea pot fi placate cu pastile executate din carburi metalice.Stringerea piesei de masurat intre suprafeţele de masurare se executa cu o forta axiala constanta, realizata prin intermediul dispozitivului de limitare a apasarii 7. Acestdispozitiv limiteaza forta de apasare pe piesa pina la 7N+/-2N. Marirea preciziei de măsurare cu micrometrul a impus solutii constructive noi (cu afisare digitala) pentru eliminarea erorilor de citire si de indicare a valori marimii masurate.

     Micrometrele de interior pot fi:

      

      Tip vergea· Cu ciocuri Micrometrele de interior tip vergea sunt compuse dintr-un micrometru propriu-zis si o serie de prelungitoare destinate maririi intervalului de măsurare. Se construiesc culimita inferioara de măsurare de 30, 50 sau 100 mm si limita superioara de 5000mm. Micrometru de interior cu ciocuri este prevazut cu doua ciocuri pentru măsurare, cu suprafete de măsurare cilindrice, celelalte elemente fiind comune tuturor micrometrelor,cu exceptia gradari bratului cilindric si a tamburului, care sunt numerotate invers. Intervalele de măsurare pentru care se construiesc sunt: 5-30mm si 25-50mm.

     Micrometrele de uz special au forme sau accesorii speciale, in functie de forma pieseisau a cotei care se masoara .

      Masurarea cu micrometrul

    

      Pentru măsurare, se introduce piesa intre cele doua suprafete de măsurare sprijinind-o pe suprafaţa nicovalei. Se roteste şurubul micrometric pina cin suprafaţa de măsurare a tijei ia contact cu piesa, dupa care se continua cu rotirea dispozitivului 7 de limitare a apasarii. Valoarea dimensiunii măsurate se citeste in punctul de intersectie dintre linia generatoare trasata pe cilindrul gradat si marginea tamburului a se efectua citirea corecta trebuie sa se cunoasca bine sistemul gradatiilor de pe braţul cilindric 5  si tamburul 6.

     Pe braţul cilindric 5 se deosebesc doua scari gradate :

·               Scara milimetrilor, cu diviziuni din mm in mm si numerotate din 5 in 5mm;

·       Scara jumatatilor de mm, cu diviziuni din mm si nenumerotata.

      Pe circumferinţa tronconica a tamburului 6 sunt trasate 50 de diviziuni numerotate din 5in 5, de la „ 0” la „50”.

      Pe cilindru se citesc dimensiunile din 0,5 in 0,5 mm ,la care se adauga sutimile de mm citite pe tambur.

       Exemple de citire: La efectuarea masurarilor cu micrometrul, in funcţie de pozitia marginii tamburul gradat 6 in raport cu reperele scarilor de pe braţul 5 , se pot ivi trei situatii de citire, exemplificate astfel:

Capitolul.V. Norme de tehnica securitatii si igiena a muncii

      Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de ma suri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.

Acestea sunt: - asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;

- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;

- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;

- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii;

- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;

- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;

- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;

- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;

- se va verifica inaintea lucrului daca atmos fera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;

- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate;

- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emul sie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a fost necesara utilizarea produselor usor infla mabile se va folosi imediat apa si sapun;

- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri, sparturi sau deformari in forma de floare;

- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale;

- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;

 -in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.

Anexe

Fig.1.Micrometru pentru filete

Fig.2.Micrometru pentru sârme

Fig.3. Micrometru pentru table

Fig.4.Micrometru pentru roţi dinţate

Fig.5.Micrometru cu cadran

Fig.6.Micrometru digital

Fig.7.Micrometru de

adâncime

Fig.8.Micrometru pentru ţevi

Fig.9. Micrometru de interior cu

fălci

Fig.10.Subler pentru adâncime

Fig11.Subler cu ceas comparator

Fig.12.Subler cu vernier

Fig.13. Subler digital din otel inox, (precizie 0.02 mm)

Fig.14.Subler de exterior si interior

1 – rigla gradata; 2 – ciocuri solodare cu rigla; 3 – cursor; 4 – ciocuri solidare cu cursorul; 5 – vernier; 6 – surub de fixare a cursorului; 7 – dispozitiv de avans fin; 8 – surub de fixare; 9 – surub de avans fin; 10 – piulita

Fig.15. Subler de trasare

1 – talpa de baza; 2 – cursor; 3 – vernier; 4 – ciocul      de trasare; 5 – rigla gradata; 6 – gaura; 7 –dispozitiv deavans fin; 8 – surub de fixare

Fig.16.Clupa forestiera

Fig.17.Zoometru

                           a.

                           b.

                          c.

a. -metru pliant din lemn

b. -riglă

c. -metru metalic articulat

Bibliografie

1.  A. Ciocirlea – Vasilescu, I. Neagu, M. Constantin – „Tehnici de măsurare în domeniu”, Manual pentru clasa a XI-a Ruta directă/  XII-a Ruta progresiva, Editura CD Press, Bucureşti, 2007;

2. C.Leonte, C.Jilaveanu, I. Ionescu – „Măsurări Tehnice”, Manual pentru clasa a X-a, Editura LVS Crepuscul, Bucureşti, 2005;

3. G. Lichiardopol, E. Ciocan, - „Îndrumar pentru laborator tehnologic” clasa a X-a, profil tehnic, Editura Aramis, Bucuresti, 2002 ;

4. Manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale.Autori: Sabina Hilofi, Mihai Popescu, Mihai Huhulescu.Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti -1994.IV;

   

5. Manual pentru cultură de specialitate pentru şcoala de arteşi       meserii: - domeniul electromecanic.Autori: Sabina Hilofi, Ioana Arieş, Doiniţa Ghinea.Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti -2006.

http://www.e-referate.ro