Ministrul Educatiei, si Cercetarii
Tineretului si
Sportului
Grupul Scolar Agricol ,,Marcel Guguianu” Zorleni
PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE
Specializarea, Tehnician In Activitatile Economice
Indrumator
Candidat
Prof.Specialist. Anton
Dumitru
Marcu Mitu-Lorena
2011.
TEMA PROIECTULUI
Inventarierea
Patrimoniului
Cuprins
Argument…………………………………………………………………....4.
I.1 Definirea,obiectul,scopul
si momentele obligatorii de inventarier…..….5.
I.2 Functiile
inventarierii…………………………………………………....6.
I.3 Clasificarea
inventarierii………………………………………………...7.
I.4 Etapele
inventarierii……………………………………………………..9.
I.4.1 Pregatirea
inventarierii………………………………………………...9.
I.4.2 Inventarierea
propriu-zisa……………………………………………11.
I.4.3 Stabilirea si
regularizarea diferentelor la inventar…………………...14.
I.5 Documente utilizate
pentru efectuarea inventarii……………………...17.
Capitolul II. Contabilitatea
inventarierii
II.1 Inregistrari contabile
generale privind inventarierea………………….18.
II.2 Studiu de caz privind
inventarierea (monografie)…………………….21.
Bibliografie………………………………………………………………...25.
ARGUMENT
Contabilitatea,
ca principal instrument al conducerii, trebuie sa asigure informatii reale asupra activitatii unitatii patrimoniale, in vederea adoptarii
de decizii fundamentate din punct de vedere stiintific. Pentru realizarea acestui
obiectiv, o conditie fundamentala o prezinta concordanta deplina care trebuie
sa existe intre datele inregistrate in conturi si realitatea faptica existenta
in unitate.
Mijlocul principal prin care se
constata situatia reala a patrimoniului si care permite compararea datelor
obtinute pe aceasta cale cu datele contabilitatii, il reprezinta inventarierea.
Necesitatea
inventarierii patrimoniului unitatilor se explica prin importanta deosebita pe care o prezinta
pentru activitatea practica a acestora.
In primul rand, ea constituie baza de pornire pentru deschiderea si organizarea
evidentei operative si contabile la unitatile patrimoniale nou infiintate, iar
in al doilea rand, in decursul exercitiului, ea este determinata de faptul
ca intre datele contabilitatii si
realitatea de pe teren pot sa apara anumite diferente, in plus sau in minus,
chiar si in conditiile unei bune organizari a evidentei operative si contabile,
datorita mai multor cauze dintre care mentionam: modificari intervenite la elementele
patrimoniale ale unitatii, fie ca urmare a unor cauze naturale (cum sunt:
uscarea, evaporarea, scaderea in greutate etc.), fie datorita unor cauze
subiective (ca de exemplu: masurari inexacte; sustrageri de mijloace
economice); neintocmirea sau intocmirea
defectuoasa a unor documente; neinregistrarea sau inregistrarea gresita in
conturi a anumitor operatii; neglijenta si neatentia gestionarilor care
gestioneaza bunurile si valorile economice; etc.
Capitolul I.
Inventarierea
I.1 Definirea, obiectul, scopul
si momentele obligatorii de inventariere
Din
punctul de vedere al contabilitatii, inventarierea este un procedeu de
verificare faptica, valorica si cantitativa sau numai valorica a existentei si
starii mijloacelor economice, a creantelor si datoriilor unei unitati
patrimoniale, la un moment dat.
Obiectul inventarierii il constituie:
·
elemntele
patrimoniale proprii;
·
bunurile si valorile detinute cu orice
titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice;
·
bunurile
aflate la terti.
Scopul:
·
determinarea
reala a patrimoniului;
·
asigurarea
integritatii patrimoniului;
·
repartizarea
in timp a cheltuielilor si a veniturilor;
·
constatarea cresterilor sau
deprecierilor valorilor contabile ale elementelor patrimoniale prin stabilirea
valorii acuale si a valorii de utilitate;
·
stabilirea
si evaluarea elementelor patrimoniale care sunt aduse ca aport in natura la capitalul social.
Momente
în care se efectueaza inventarierea:
Inventarierea se efectueaza, in mod
obligatoriu, in urmatoarele momente:
a)
la inceputul activitatii unei unitati;
b) cel putin o data pe an, pe parcursul
functionarii unitatii;
c) in cazul fuziunii, divizarii sau
incetarii activitatii unei unitati;
d) in cazul calamitatilor naturale sau al
unor cazuri de forta majora;
e) in cazul predarii-primirii gestiunii
f) in cazul spargerii sau la cererea
organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului;
g) in cazul modificarii preturilor
bunurilor;
h)
ori de cate ori sunt indicii ca exista
lipsuri sau plusuri in gestiune care nu pot fi stabilite cert, decat prin
inventariere.
I.2 Functiile inventarierii
Inventarierea indeplineste urmatoarele
functii:
a. Functia
de control a concordantei dintre informatiile furnizate de contabilitate si
realitate. Prin compararea situatiei faptice, stabilita prin inventariere,
cu situatia scriptica din contabilitate
se stabilesc plusurile si minusurile de inventar si se iau masuri in vederea punerii de acord a soldurilor
scriptice cu realitatea, in vederea delimitarii rspunderilor si a intaririi ordinei in gestionarea
patrimoniului. Cu ajutorul inventarierii se identifica bunurile inutilizabile,
comenzile sistate, creantele vechi si neincasate, etc si pe aceasta baza se iau
masuri pentru preintampinarea sau limitarea pagubelor, pentru cresterea vitezei
de rotatie si sporirea eficientei.
b. Functia de stabilire a situatiei
nete si a rezultatului exercitiului.
Inventarierea
este punctul de pornire si de inchidere al oricarui exercitiu financiar. Pe
baza inventarierii se deschid conturile si tot pe baza inventarierii se inchid
si se definitiveaza bilantul contabil.
Situatia
neta a patrimoniului = Active inventariate – Datorii inventariate.
Daca se face abstractie de modificarea
aportului proprietarului la capitalul social, atunci rezultatul net se
determina in functie de variatia situatiei nete astfel:
Rezultatul
net = Situatia neta de la sfarsitul exercitiului – Situatia neta de la
inceputul exercitiului
c. Functia de calcul si evidenta a
stocurilor, consumurilor si vanzarilor.Unitatile patrimoniale mici si
mijlocii pot folosi pentru evidenta stocurilor metoda inventarului
intermitent. In aceasta varianta
de lucru se inregistreaza in conturile de stocuri numai stocurile initiale si
finale ale elementelor patrimoniale resprective, iar intrarile din cursul lunii
se inregistreaza in conturile de cheltuieli corespunzatoare.In aceste conditii,
inventarierea de la sfarsitul fiecarei luni sta la baza determinarii iesirilor
din depozite (a consumurilor si a vanzarilor) astfel:
Iesiri
din depozite = Stocuri initiale + Intrari din cursul lunii – Stocuri finale.
1.3 Clasificarea inventarierii
Inventarierile ca procedeu al
metodei contabilitatii se clasifica dupa urmatoarele criterii:
a) Dupa momentul in care se efectueaza
se deosebesc:
Inventarierile
periodice – se efectueaza periodic (luna, trimestru) conform unei planificari proprii intocmite de catre
fiecare unitate patrimoniala. Frecvanta acestor inventarieri se stabileste in
functie de particularitatile fiecarei gestiuni si de ritmul miscarii
elementelor patrimoniale.
Inventarierile
anuale – sunt
obligatoriu de efectuat inainte de inchiderea conturilor si intocmirea
bilantului.
b)
Dupa sfera de cuprindere a elementelor
patrimoniale se deosebesc:
Inventarierile
generale – cuprind toate elementele patrimoniale aflate in
patrimoniul unei unitati.
Inventarierile
partiale – cuprind numai unele elemente patrimoniale
(materiale, marfuri, produse) sau
numai unele gestiuni din unitatea respectiva.
c) Dupa modul in care se efecueaza,
sunt:
Inventarieri
totale – se extend asupra tuturor sortimentelor care formeaza
un element patrimonial (sortimente de materiale, sortimente de produse) sau
asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune, indifferent de natura lor (mijloace
fixe, obiecte de inventar, marfuri).
Inventarieri
prin sondaj – cuprind
numai unele sortimente sau numai unele bunuri dintr-o gestiune.
d) In functie de conditiile in care se
desfasoara inventarierile sunt:
Inventarieri
ordinare – au, de regula, un caracter normal, planificat.
Inventarieri extraordinare – sunt
impuse de anumite situatii de exceptie,
cum ar fi:
·
In
cazul predarii-primirii gestiunii;
·
La cererea organelor de control;
·
Cu
ocazia modificarilor preturilor;
·
Cu o cazia divizarii sau comasarii de
gestiuni;
·
In
urma calamitatilor si a altor cazuri de forta majora;
·
Cand exista indicii de plusuri sau
minusuri in gestiune.
I.4 Etapele inventarierii
Raspunderea
pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere revine administratorului,
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii
patrimoniului.
Administratorul
numeste prin decizie scrisa comisiile de inventariere, care trebuie sa fie
formate din cel putin doua persoane cu pregatire corespunzatoare tehnica si
economica. Din comisiile de inventariere nu pot face parte: gestionarii
depozitelor supuse inventariereii si contabilii care tin evidenta gestiunii
respective, cu exceptia unitatilor mici; gestionarul are, insa, obligatia sa
asiste la desfasurarea inventarierii.
Inventarierea
patrimoniului se poate efectua atat prin salariati proprii, cat si pe baza de
contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane fizice sau juridice.
Inventarierea
este o lucrare complexa care se deruleaza in mai multe etape:
·
Pregatirea
inventarierii;
·
Inventarierea
propriu-zisa;
·
Stabilirea
si inregistrarea in contabilitate a diferentelor costatate.
I.4.1 Pregatirea inventarierii
Pregatirea
inventarierii este o etapa premergatoare inventarierii propriu-zise. In cadrul
acestei etape etape se iau o serie de masuri organizatorice si se executa unele
lucrari contabile.
Printre lucrarile de natura
organizatorica se pot mentiona:
·
se constituie prin dispozitie scrisa a
conducatorului unitatii o comisie centrala de inventariere si mai multe
subcomisii in functie de numarul de gestiuni ce urmeaza a fi inventariate;
·
se
sigileaza caile de acces in gestiuni, cu exceptia locului in care incepe
inventarierea;
·
se
cere gestionarului o declaratie scrisa din care trebuie sa rezulte: daca are in
gestiunea sa bunuri nereceptionate sau bunuri care nu apartin gestiunii; daca
are documente de predare-primire a bunurilor care nu au fost operate in
evidenta sa operativa sau nu au fost predate la contabilitate; daca a primit
sau predate bunuri fara sa se intocmeasca documentele necesare; daca are cunostinta
de avidenta unor plusuri sau minusuri in gestiune;
·
se
sisteaza operatiunile de intrare-iesire a bunurilor din gestiune;
·
se
identifica locurile in care ar putea fi depozitate bunurile care se
inventariaza si se sigileaza;
·
se grupeaza bunurile ce urmeaza a se
inventaria pe sortimente si pe categorii de preturi. Se aranjeaza separate bunurile
degradate, bunurile primate in custodie, spre reparare sau pastrare;
·
se
verifica daca aparatele de masura sunt in buna stare de functionare.
Lucrarile
pregatitoare ale inventarierii de natura contabila
cuprind:
·
se asigura inregistrarea tuturor
operatiunilor in contabilitatea sintetica si analitica si in evidenta operative
condusa in cadrul gestiunilor (fise de magazine, rapoarte de gestiune, etc);
·
se verifica exactitatea inregistrarilor
prin confruntarea informatiilor din contabilitate cu cele din evidenta
operative si prin intocmirea balantelor de verificare sintetice si analitice;
·
se ridica de la gestiuni toate
evidentele operative si se vizeaza dupa ultima operatiune (benzi de la casele
de marcat, fise de magazine, rapoarte de gestiune, etc).
I.4.2 Inventarierea propriu-zisa
Consta
in constatarea, descrierea si evaluarea elementelor patrimoniale si se
face la locurile de depozitare a bunurilor respective, costatarile trecandu-se
in listele de inventariere.
Listele de inventariere se
intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe categorii de bunuri si pe
personae responsabile de integritatea lor. De asemenea, se intocmesc liste de
inventariere separate pentru: bunurile necorespunzatoare calitativ, bunurile
fara miscare si de prisos, creante si datorii incerte sau in litigiu.
Bunurile inventariate se inscriu in
listele de inventariere cu precizarea denumirii, codului, unitatii de masura,
indicilor calitativi, pretului unitar de evidenta. Listele de inventariere se
completeaza citet, fara stersaturi sau intercalari de randuri. Spatiile libere
se bareaza, iar eventualele corecturi se certifica de catre persoanele care
urmeaza sa semneze aceste liste.
Stabilirea stocurilor faptice
se face prin numarare, cantarire, măsurare sau calcule tehnice. Bunurile aflate
in ambalaje originale se verifica prin sondaj, stivele formate din saci, lazi,
cutii, containere etc. se desfac si se verifica separate, bunurile de volum
mare (de masa) cum ar fi silozurile de cereale, rezervoarele de benzina sau de
vin de inventariaza pe baza de calcule tehnice si pe baza analizelor de
laborator.
Elementele patrimoniale de activ si de
pasiv, a caror existenta nu poate fi costatata prin inventarieri fizice se
verifica pe baza datelor din contabilitate. Acest procedeu se utilizeaza in
cazul bunurilor apartinand unitatii, dar care se afla in afara acesteia
(mijloace fixe date in chirie, materiale lasate in pastrarea furnizorului,
produsele expediate catre clienti si refuzate de catre acestia, bunuri trimise
spre prelucrare la terti, etc). Tot prin acest procedeu, al constatarilor
indirecte, se verifica: disponibilitatile banesti din conturile de la banci
(reflectate in extrasele de cont eliberate de catre banci); creantele si
obligatiile unitatii in raport cu tertii (oglindite in contabilitatea analitica
si in extrasele de cont confirmate de terti).
In vederea calcularii plusurilor si
minusurilor de inventar, elementele patrimoniale se evalueaza la valoarea de
intrare in patrimoniu devenita valoare contabila.
Pentru asigurarea imaginii fidele, evaluarea elementelor
patrimoniale se face astfel:
·
bunurile de natura imobilizarilor si
stocurilor se evalueaza la valoarea actuala, denumita si valoare de inventar;
·
bunurile depreciate se evalueaza la valoare
de utilitate a fiecarui element, stabilita in functie de utilitatea bunului
in unitate si de pretul pietei;
·
creantele si datoriile se evalueaza la valoarea
lor nominala;
·
creantele si datoriile incerte si in
litigiu se evalueaza la valoarea lor de utilitate, stabilita in functie
de valoarea lor probabila de incasat, respective de plata;
·
disponibilitatile, creantele si
datoriile in devize se evalueaza la cursul in vigoare din ultima zi a
exercitiului;
·
titlurile imobilizate se evalueaza la
valoarea de utilitate pe care o reprezinta pentru unitatea patrimoniala, iar
investiţiile financiare pe termen scurt se evalueaza la cursul mediu al ultimei
luni a exercitiului sau la valoarea probabila de negociere, dupa caz.
In cazul activelor, se vor compara valorile inregistrate in contabilitate
(Vc) cu valoarea de inventar (Vi) a elemetelor patrimoniale. Pot aparea
urmatoarele situatii:
a)
daca Vi > Vc, atunci in listete de inventariere se trec valorile din
contabilitate;
b) daca Vi < Vc, atunci in listele de inventariere se trec valorile de
inventar, diferenta reprezentand deprecierea bunurilor respective.
Rezultatele
inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de inventariere, care cuprinde:
Ø perioada si gestiunile inventariate;
Ø
persoanele care au participat la
inventariere;
Ø plusurile si minusurile constatate;
Ø bunurile depreciate;
Ø
creantele si datoriile incerte sau in
litigiu;
Ø
concluziile si propunerile comisiei
privind cauzele diferentelor de la inventar si persoanele vinovate;
Ø propuneri privind scoaterea din uz a
obiectelor de inventar si de casare a mijloacelor fixe.
In
termen de trei zile de la data incheierii inventarierii, propunerile din
procesul verbal
de inventariere vor fi prezentate administratorului pentru luarea unor masuri
in vederea solutionarii situatiilor aparute. Administratorul, cu avizul
compartimentului financiar-contabil si a compartimentului juridic, va decide in
termen de 5 zile asupra solutionarii propunerilor facute de comisie.
Listele de inventariere, impreuna cu o
copie dupa procesul verbal de inventariere, vor fi trimise compartimentului
financiar-contabil si rezultatele inventarierii vor fi inregistrate in evidenta
operativa (fise de magazine, raport de gestiune, fisele de mijloace fixe, registrul
numerelor de inventar, registru de casa, fisa obiectelor de inventar, etc) si
in evidenta contabila (fisa de cont), in termen de 5 zile de la data terminarii
operatiunilor de inventariere.
Toate rezultatele finale ale
inventarierii se trec in Registrul inventar, completat anual intr-un singur exemplar.
I.4.3
Stabilirea si regularizarea diferenţelor la inventar
Pentru a
stabili rezultatele inventarierii trebuie parcurse urmatoaele etape: -
confruntarea situatiei faptice cu cea scriptica;
-
stabilirea lipsurilor imputabile;
- compensarea lipsurilor cu plusurile
constatate;
- aplicarea scazamintelor legale.
1) Confruntarea fapticului cu scripticul
Rezultatele
inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si
inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta operativa (fise de
magazine) si contabilitate. Pentru stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza astfel:
Ø
se verifica exactitatea stocurilor din
fisele de magazine si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile
inventariate; erorile ce se descopera se coreacteaza operativ;
Ø se confrunta cantitatile consemnate
in listele de inventariere cu evidenta operativa pentru fiecare pozitie in
parte;
Ø
se preiau pozitiile cu diferente in
lista de inventariere centralizatoare;
Ø
se preiau, de catre comisie, explicatii
scrise de la persoanele care au raspunderea gestionarii, pentru plusurile,
minusurile si deprecierile contatate, precum si pentru pagubele generate de
expirarea termenelor de prescriptie a creantelor;
Ø se stabileste, in baza explicatiilor
primite si a actelor cercetate, caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor,
deprecierilor si plusurilor constatate;
Ø
se formuleaza propuneri privind modul de
regularizare a diferentelor dintre datele din contabilitate si cele faptice,
determinate prin inventariere;
Ø
se inregistreaza in contabilitate, fara
a se face compensari, plusurile si minusurile rezultate in urma inventarierii,
pentru a se pune in concordanta evidenta contabila cu valorile inventariate.
2) Stabilirea lipsurilor imputabile
Daca se
costata anumite lipsuri care se pot imputa, administratorii trebuie sa ia
masura imputarii acestora la valoarea de inlocuire.
Pretul
de inlocuire este costul de achizitie al bunului respective la data constatarii
pagubei.
Costul de achizitie include pretul de
cumparare existent pe piata + taxe nerecuperabile, inclusive TVA + cheltuieli
de transport-aprovizionare + cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in
functiune a bunului espectiv.
Documentul prin care se imputa
persoanelor vinovate lipsurile din gestiune este decizia de imputare, care se intocmeste in doua sau mai
multe exemplare in functie de numarul persoanelor raspunzatoare pentru paguba
produsa si se semneaza de catre conducatorul unitatii, cu viza de control
financiar preventive si a compartimentului juridic.
3)
Compensarea lipsurilor cu plusurile constatate
Daca lipsurile constatate nu sunt
urmarea savarsirii unei infractiuni, la stabilirea valorii debitului se are in
vedere posibiliattea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate,
daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
Ø
sa existe riscul de confuzie intre
sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii aspectului exterior;
listele cu bunurile pentru care exista posibiliatea compensarii se stabilesc
anual de catre administratori;
Ø
diferentele constatate in plus sau in
minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi gestiune;
Ø
lipsurile constatate la inventariere sa
nu provina din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorita
vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea lor.
4)
Aplicarea scazamintelor legale
Se
aplica doar la bunurile materiale la care sunt acceptate scăzăminte.
In cazul
compensarii minusurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se
calculeaza numai in situatia in care cantitatile lipsa sunt mai mari decat cele
constatate in plus.
Cotele
de scazaminte se aplica, in primul rand, la valorile materiale la care s-au costatat lipsurile. Daca in urma
aplicarii scazamintelor respective mai rămân diferente cantitative in minus,
cotele de scazaminte se pot aplica si asupra celorlalte valori admise in
compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat
diferenţe.
Normele
de scazaminte nu se aplica anticipat, ci numai dupa constatarea existentei
efective a lipsurilor si numai in limita acestora.
Diferenta
constatata in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de
scazaminte, reprezentand un prejudiciu pentru unitate, se recupereaza de la
persoanele vinovate. Imputarea pagubelor constatate in gestiune se face la
valoarea de inlocuire.
Rezultatele
inventarierii se inregistreaza in evidenta operativa si in contabilitate.
Astfel, lipsurile se scad din evidenta operativa (in fisele de magazine,
coloana de intrari, cu rosu) si din evidenta contabila (in fisele de cont,
coloana debit, in rosu), iar plusurile se inregistreaza in acelasi mod, dar in
negru.
Pe baza
registrului inventar si a balantei de verificare se intocmesc situatiile
financiare, ale caror posturi trebuie sa corespunda cu datele din
contabilitate, puse de accord cu situatia reala a elementelor patrimoniale
stabilita prin inventariere.
I.5
Documente utilizate pentru efectuarea inventarierii
-
liste
de inventariere
-
proces
verbal de inventariere
-
registru
inventar
-
declaraţia
gestionarului
Capitolul II.
Contabilitatea Inventarierii
II.1.
Inregistrari contabile generale privind inventarierea
Plusurile
constatate la inventar se inregistreaza in patrimoniu prin
debitarea conturilor de activ corespunzatoare, astfel:
1.
Plusul de imobilizari corporale si
necorporale constatat se inregistreaza ca o intrare de imobilizari si ca o
crestere a capitalurilor proprii reflectate in contul 131 “Subventii pentru
investitii”:
20 “Imobilizari necorporale” = 131 “Subventii pentru investitii
21 “Imobilizari corporale” =
131
“Subventii pentru investitii
2. Plusurile de materii
prime se inregistreaza ca o intrare in conturile de stoc si ca o reducere a
cheltuielilor:
301
“Materii prime” = 601
“Cheltuieli cu materiile prime”
Pentru a nu influenta rulajul contului 601 “cheltuieli cu materiile prime”,
inregistrarea de mai sus se poate face in rosu in debitul contului de
cheltuieli si in creditul contului de stoc.
3. Plusurile de materiale consumabile se inregistreaza:
302 “Materiale consumabile” = 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”
4. Plusurile constatate la obiectele de inventar se inregistreaza:
303 “Materiale de natura obiectelor = 603 “Cheltuieli privind materialele de natura
de inventar”
obiectelor de inventar”
5. Plusurile de produse finite se inregistreaza:
345 “Produse finite” = 711 “Variatia stocurilor”
6 .Plusurile de marfuri la o unitate care ţine evidenţa mărfurilor la cost
de achiziţie se inregistreaza:
371 “Marfuri” = 607 “Cheltuieli cu marfurile”
7. Plusuri de numerar in casierie
a)
La unitatile cu capital privat:
5311 “Casa
in lei” = 7588 “Alte venituri din exploatare”
b)
La unitati cu capital de stat:
5311 “Casa in lei” = 4481 “Alte datorii fata de bugetul statului”
Minusurile constatate la inventariere se
inregistreaza ca o iesire din patrimoniu a elementelor de active, prin
creditarea conturilor corespunzatoare, astfel:
1. Minusurile
imobilizarilor necorporale si corporale integral amortizate:
280 “Amortizari privind = 20 “Imobilizari necorporale”
imobilizarile
necorporale”
281
“Amortizari privind = 21 “Imobilizari corporale”
imobilizarile
corporale”
2.
Minusurile imobilizarilor necorporale si corporale partial amortizate:
% = 20 “Imobilizari necorporale”
280 “Amortizari privind
imobilizarile
necorporale”
6588 “Alte cheltuieli de
exploatare”
% = 21 “Imobilizari corporale”
281 “Amortizari privind
imobilizarile corporale”
6588 “Alte cheltuieli de
exploatare”
3. Minusuri de materii
prime:
601 “Cheltuieli cu materiile
prime” = 301 “Materii prime”
4.Minusuri de materiale consumabile:
602 “Cheltuieli cu materialele ” =
302 “Materiale
consumabile”
consumabile”
5. Minusuri de obiecte de inventar:
603 “Cheltuieli privind materialele de = 303 “Materiale de natura obiectelor
natura
obiectelor de inventar”
de inventar”
6. Minusuri de produse finite:
711 “Variatia stocurilor” = 345 “Produse finite”
7. Minusuri de marfuri la o unitate care ţine evidenţa mărfurilor la cost
de achiziţie:
607 “Cheltuieli cu marfurile” =
371 “Marfuri”
8. Lipsurile peste normele stabilite si
pierderile cauzate de proasta gestiune
se pot imputa celor vinovati la valoarea de inlocuire reprezentata de
costul de achizitie, care cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la
care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport
si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate a
bunului respectiv.
Inregistrarea
in contabilitate a valorii bunurilor imputate, ceea ce inseamna, in primul
rand, crearea creantei fata de persoana vinovata, este urmatoarea:
4282 „Alte creante in legatura = %
cu personalul” 7588 „Alte venituri din exploatare”
4427 „TVA colectata”
Daca valoarea
bunurilor se imputa tertilor (persoane din afara unitatii), in locul contului
4282,"Alte creante in legatura cu
personalul" se utilizeaza contul 461 "Debitori diversi".
Concomitent cu operatia
mentionata anterior, se descarca gestiunea cu elementele patrimoniale de
natura stocurilor.
II.2 Studiu de caz privind inventarierea
(monografie)
1. SC “OPTIMEDIA” SRL avand ca obiect de
activitate productia de geamuri, usi termopan si accesorii prezinta la
inceputul lunii decembrie urmatoarea situatie:
|
Produse finite
|
52150
|
Capital social
|
361150
|
|
Materii prime
|
22790
|
Amortizari privind
imobilizarile corporale
|
2850
|
|
Obiecte de inventar
|
8160
|
Furnizori
|
1000
|
|
Mijloace fixe
|
807100
|
Salarii datorate
|
2000
|
|
Imobilizari corporale in curs
|
23660
|
Venituri din productia de imobilizari corporale
|
558000
|
|
Imobilizari necorporale
|
7060
|
|
|
|
Conturi la banci
|
1000
|
|
|
|
Casa
|
1080
|
|
|
|
Clienti
|
2000
|
|
|
|
Total
|
925000
|
|
925000
|
In cursul lunii au loc urmatoarele
operatii:
1.
Se aprovizioneaza de la furnizor cu
materii prime in valoare de 2000 lei, TVA 19% si se primesc pe baza avizului de
insotire.Ulterior soseste factura si se plateste prin virament bancar
2.
Se vand produse finite in valoare de
6000 lei, TVA 19%
3.
Se inregistreaza amortizarea lunara
(liniara) a unui utilaj.Valoarea contabila a utilajului este de 9000lei, iar
durata de folosinta 10 ani
4.
Se vinde utilajul, amortizat 30%, la
pret de 7000 lei, TVA 19% si se scoate din evidenta
5.
Se incaseaza, prin banca 5000 lei din
contravaloarea produselor finite vandute, iar diferenta se inaseaza prin
casierie.
6. Se
primeste factura telefonica, valoare facturata 200 lei, TVA 19%. Achitarea cu 5 zile intarziere atrage
dupa sine o penalizare de 2% pe zi intarziere.
7.
Se platesc salariile datorate in valoare
de 2000 lei.
8. La sfarsitul lunii decembrie, SC
“OPTIMEDIA” SRL prezinta in urma
inventarierii generale urmatoarea situatie rezultata din listele de
inventariere:
a.
La gestiunea de materii prime s-au
constatat urmatoarele diferente:
Contul 301
|
|
U/M
|
S.faptic
|
S.scriptic
|
P/u
|
Cantit.
plus
|
Cantit.
minus
|
Valoare
plus
|
Valoare minus
|
|
Balamale fara role maro
|
Buc
|
60
|
62
|
125
|
-
|
2
|
|
250
|
|
Balamale fara role alb
|
Buc
|
63
|
60
|
124
|
3
|
-
|
372
|
-
|
|
Contrabroasca Stulp Roplasto
|
Buc
|
123
|
125
|
20
|
-
|
2
|
-
|
40
|
|
Legatura colt
|
Buc
|
124
|
120
|
8
|
4
|
-
|
32
|
-
|
b.
La gestiunea de obiecte de inventar s-au
constatat urmatoarele diferente:
Contul 303
|
|
U/M
|
S.faptic
|
S.scriptic
|
P/u
(RON)
|
Cantit.
plus
|
Cantit.
minus
|
Valoare
plus
|
Valoare minus
|
|
CD-ROM
Samsung
|
Buc
|
3
|
4
|
110
|
-
|
1
|
-
|
110
|
|
Calculator CASIO
|
Buc
|
9
|
8
|
60
|
|
-
|
60
|
-
|
c.
La gestiunea de produse finite s-au
constatat urmatoarele diferente:
Contul 345
|
|
U/M
|
S.faptic
|
S.scriptic
|
P/u
|
Cantit.
plus
|
Cantit.
minus
|
Valoare
plus
|
Valoare minus
|
|
Prag aluminiu
|
ML
|
118
|
120
|
67
|
-
|
2
|
-
|
134
|
|
Maner
|
Buc
|
104
|
105
|
90
|
1
|
-
|
90
|
-
|
|
Broasca
|
Buc
|
125
|
124
|
50
|
1
|
-
|
50
|
-
|
d.
La gestiunea de mijloace fixe s-au
constatat urmatoarele diferente:
|
|
U/M
|
S.faptic
|
S.scriptic
|
P/u
(RON)
|
Cantit.
plus
|
Cantit.
minus
|
Valoare
plus
|
Valoare minus
|
|
Masina prelucrat jaluzele
(amortizat 40%)
|
Buc
|
2
|
3
|
2950
|
-
|
1
|
-
|
2950
|
|
Ferestrau debitat dublu
sipci(integral amortizat)
|
Buc
|
4
|
3
|
1600
|
1
|
-
|
1600
|
-
|
e.
La gestiunea de imobilizari necorporale
s-au constatat urmatoarele diferente:
|
|
U/M
|
S.faptic
|
S.scriptic
|
P/u
(RON)
|
Cantit.
plus
|
Cantit.
minus
|
Valoare
plus
|
Valoare minus
|
|
Marca
|
Buc
|
1
|
2
|
550
|
-
|
1
|
-
|
550
|
|
Program informatic
|
Buc
|
9
|
8
|
320
|
1
|
-
|
320
|
-
|
f. La inventarierea numerarului din
casierie s-a constatat urmatoarea situatie:
- sold scriptic: 680
- sold faptic: 650
Bibliografie
- Belverd E. Needles, Jr.; Henry
R. Anderson; James C. Caldwell – „Principiile de bază ale contabilitaţii”, Editura Arc, 2000
- Barry J. Epstein; Abbas Ali
Mirza - Wiley IFRS 2005 : „Intrepretarea şi
aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate şi Raportare
Financiară”, Editura BMT Publishing House,2005
- L. Caciuc; C. Imbrescu; O.
Megan - „Bazele teoretice ale contabilităţii”, Editura Mirton, 2006
- B. Colasse - „Contabilitate
generală”, Editura Moldova
- A. Duţescu - „Ghid pentru
înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate”, Editura
de CECCAR Bucureşti, 2001
- I.P. Pântea şi Gh. Bodea - „ Contabilitatea
financiară românească conformă cu directivele europene”, Editura Inteleredo,
Deva, 2007
- I.P. Pântea şi Gh. Bodea
- „ Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene”,
Editura Inteleredo, Deva, 2008
- M. Ristea şi
colaboratori - „ Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura
Universitară Bucureşti, 2004
- OMFP nr.
3055/2009-pentru aprobarea reglementărilor Contabile conforme cu Directivele
europene, Monitorul Oficial nr.766 din 10 noiembrie 2009
- MFP-Reglementări
contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin OMFP
nr.1752/2005 - Ghid practic -, Editura
Irecson, 2006
- Legea nr. 82 din 24
decembrie 1991 (republicată) Legea contabilităţii. Monitorul Oficial nr. 454
din 18 iunie 2008
- Legea nr. 343/2006
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Monitorul Oficial nr. 927 din 23 decembrie 2003 şi MO nr. 765 din 7 septembrie
2006
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu